POEZII

diego, îmi pare rău

la început mi s-a părut că
mi-am luat o pisică
să învăț de la ea
ce înseamnă să ai un copil.
să învăț ținutul în brațe noaptea,
așteptatul pe hol la doctor,
mângâierea, liniștea, mândria,
independența, egoismul, zgâriatul, 
frica, dorul. chestii dastea.

și aceste lecții s-au întâmplat, dar nu despre ele este vorba.

scriu asta acum bolnav, în pat,
și langă mine e această pisica,
aparent simplă, dar un monument
de răbdare și compasiune pentru mine.

ea este dincolo citind povești
băiatului nostru.
e noapte, Diego a avut glicemia doar 286 în seara asta
și nu i-am făcut decât o unitate de insulină.
ne așteaptă cel puțin încă 2000 de ace
și cel puțin 5l de insulină,
în următorii 5 ani. 

ne-am luat o pisică să învătăm de la ea,
să nu mai luăm și alte pisici într-o casă
în care nu stăm nici cinci ore pe zi.

și uite așa
mi-am luat o pisică
să pierd o pisică.



Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.